Dezvoltarea civilizației noastre și-a pus amprenta asupra a ceea ce și cum mâncăm, în timp ce tot mai multe studii indică faptul că dieta joacă un rol important în menținerea sănătății și bunăstării noastre. Urbanizarea și industrializarea lumii occidentale au dus la o pierdere semnificativă a diversității microbiotei intestinale. Oamenii de știință încearcă să găsească o modalitate de a inversa această pierdere prin schimbarea obiceiurilor noastre alimentare și prin diversificarea meniului nostru zilnic.
Rezultatele de până acum sunt promițătoare. Un exemplu de astfel de modificare este reprezentat de trecerea la dieta susținută a persoanelor care trăiesc în zone mai puțin industrializate. Astfel, potrivit unui studiu realizat în 2015, chiar și o trecere pe termen scurt de la o dietă bogată în grăsimi și săracă în fibre a afro-americanilor, la dieta bogată în fibre a africanilor din mediul rural, s-a dovedit a avea un efect pozitiv asupra microbiotei și biomarkerilor riscului de cancer.
Nu numai alimentele bogate în fibre, ci și alimentele fermentate se numără printre cele care au dispărut practic de pe mesele noastre, în cursul industrializării. Iaurtul, chefirul, varza murată și alte alimente fermentate și-au recâștigat recent popularitatea, datorită rapoartelor despre beneficiile lor potențiale asupra sănătății.
Cercetătorii de la Universitatea Stanford au invitat 36 de adulți sănătoși și au realizat un studiu care a demonstrat că o dietă bogată în alimente fermentate și fibre poate determina creșterea diversității microbiomului intestinal și poate ajuta la modelarea răspunsului imun.
Mai mult, microbiomul intestinal a 18 persoane, care au consumat mai multe alimente și băuturi fermentate, a rămas mai divers timp de alte patru săptămâni după terminarea testului de 10 săptămâni, și microbiomul a conținut chiar și microorganisme care nu erau neapărat prezente în mesele primite.
Cercetătorii au sugerat că ecosistemele intestinale ale participanților au fost probabil remodelate datorită acestei intervenții alimentare.
Ca și impact pozitiv asupra răspunsului imun, dieta bogată în alimente fermentate a redus unii dintre principalii markeri de inflamație, inclusiv interleukina-6, principala citochină care stimulează inflamația cronică.
Aceste rezultate indică modul în care modificările aduse dietei noastre moderne ar putea îmbunătăți diferitele aspecte ale sănătății noastre, în special atunci când includem alimentele fermentate în ea. Beneficiile aduse sănătății de către aceste alimente sunt cunoscute de secole și acum sunt confirmate și de oamenii de știință.
Referințe
O’Keefe, S., Li, J., Lahti, L. et al. Fat, fibre and cancer risk in African Americans and rural Africans. Nat Commun 6, 6342 (2015). https://doi.org/10.1038/ncomms7342
Clemente, J. C., Pehrsson, E. C., Blaser, M. J. et al. The microbiome of uncontacted Amerindians. Science Advances. 2015; 1(3):e1500183. doi: 10.1126/sciadv.1500183
Wastyk, H. C., Fragiadakis, G. K., Perelman, D. et al. Gut-microbiota-targeted diets modulate human immune status. Cell. 2021; 184(16):4137-4153.e14. doi: 10.1016/j.cell.2021.06.019
Zafeiropoulou, K. Fermented foods show potential in increasing gut microbial diversity and modulating immune responses, 2021.11.22, https://www.gutmicrobiotaforhealth.com/fermented-foods-show-potential-in-increasing-gut-microbial-diversity-and-modulating-immune-responses/
